Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:MAI, CEL, CELĂLALT, EXTREM, SOLSTIȚIU, SUPREM, CREIER, GREU, AMBITUS, BAS, BENJAMIN ... Mai multe din DEX...

CEA MAI - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CEA MAI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 2068 pentru CEA MAI.

Alexandru Vlahuță - Partea cea mai bună...

... Alexandru Vlahuţă - Partea cea mai bună... Partea cea mai bună... de Alexandru Vlahuță Sămănătorul, an I, nr 7, 13 ianuarie 1902 Stând la geam c-o floare-n mână, Cată-ntrebător spre mine: â ... S-a plecat Ispititoarea. Ca un cântec îmi răsună Din departe amintirea ... Și atât ne-a fost iubirea. Poate-i partea cea mai

 

Barbu Paris Mumuleanu - Cei mari

... Fac mese mari, cheltuiesc,       Chem oaspeți ce-i lingușesc,   Să-i aude că-s galanți,       Sînt nobili, sînt figuranți :   Și cu mesele ce dau,       Și mai mari defăimări au,   Că satură și hrăiesc       Pe corbii ce-i păgubesc ;   Iar nu dau la cei lipsiți,       La cei săraci și smeriți,   Ci la ... e-ndestul a ceti,   N-au atîtea trebuinți       Ca cei mici de multe științi,   Au venituri, pot trăi       Fără d-a mai osteni,   Ș-ntr-aceste fumuri fac       Cu cei mici orice le plac.   Dau cu caleștile lor       Peste cei mici de-i omor.   Zioa umblă la ... i îndatoresc.   Cred țirmoniile lor,       Și-i supun la cîte vor.   Apoi dacă-și săvîrșesc       Acea treabă ce-o voiesc,   Nu că cu ei nu mai șăd,       Dar trece și nici nu-i văd.   Trec repede ș-îngîmfați,       S-arăt că sînt supărați,   Sau de șed, iar nu șed mult,       Zic ... cu sudori,   Odată d-au șchiopătat,       Toate alte s-au uitat.   La ei nu e adevăr       Nici măcar cît vîrf de păr,   Socotind că sînt mai mari,       Cu putere și mai tari,   Nu poate fi defăimați,       De cei ...

 

Petre Ispirescu - Porcul cel fermecat

... Petre Ispirescu - Porcul cel fermecat Porcul cel fermecat de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat și avea trei fete. Și fiind ... își și spărgea capul căzând. După ce se dezmetici din leșinul ce-i venise de inimă rea, începură s-o mângâie surorile. - Ce! îi ziseră, mai crezi și tu la toate alea! Unde ai mai pomenit tu ca o fată de împărat să se mărite după un porc? - Ce copilă ești! îi zise cealaltă, dară tata n-are destulă oștire ... din rumenă și veselă ce era, ajunsese de se ofilise și nu-i mai intra nimeni în voie. Se ferea de a se mai juca cu surorile prin grădină, d-a culege flori ca să le puie la cap și d-a cânta cu toatele ... de împărat de la apus. Cu cât vedea că se împlinesc întocmai cele scrise în cartea ce citise, cu atâta fata împăratului se întristă și mai mult. Ea nu mai voia să mănânce, nu se mai gătea, nu mai ...

 

Petre Ispirescu - George cel viteaz

... Petre Ispirescu - George cel viteaz George cel viteaz de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată. A fost odată un împărat și o împărăteasă. Zece ani au viețuit ... și-l crescuse. Nu trecu multă vreme, și iată că muri și călugărul. Îl îngropă George și pe acesta, cu toată evlavia. Apoi, după ce mai plânse și se mai tângui o toană, se hotărî să iasă la lume; căci nu-i mai plăceau locurile acelea, unde murise mă-sa și părintele său cel duhovnicesc. Apucă și el pe cărarea ce o văzu mai aproape și se lăsă pe dânsa a-l scoate oriunde va voi ea, după ce-și închelbără un rând de haine ca de ... unde alții nu puteau face unele lucrări de fierărie nici în trei ani, el într-o jumătate de an lucra ca o calfă veche. Barosul cel mare pe carele nici trei oameni nu-l putea ridica, el se juca cu dânsul. Și toți se temeau de el. Daca își împlini anul ... el o sabie și un buzdugan, după pofta inimii sale. Împlinindu-se și acest an, stăpânul porunci să-i dea fier și cărbuni. Calfa cea ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Cea din urmă noapte a lui Mihai cel Mare

... Dimitrie Bolintineanu - Cea din urmă noapte a lui Mihai cel Mare Cea din urmă noapte a lui Mihai cel Mare de Dimitrie Bolintineanu Ca un glob de aur luna strălucea Și pe-o vale verde oștile dormea; Dar pe-un vârf de munte stă ... tinerii săi ani. Viața noastră trece ca suava rouă Când speranța dulce ne surâde nouă. Astfel astă dată viața lor cura; Cugetele triste nu-i mai turbura; Luna varsă raze dulci și argintoase; Austrul le suflă coamele pletoase; Căpitanii toarnă prin pahare vin Și în sănătatea lui Mihai închin. Dar Mihai ... ce vă cei! Ce e viața noastră în sclavie oare? Noapte fără stele, ziuă fără soare. Cei ce rabdă jugul ș-a trăi mai vor, Merită să-l poarte spre rușinea lor! Sufletul lor nu e mai presus de fierul Ce le-ncinge brațul, iau de martur cerul! Dar românul nu va câmpuri fără flori, Zile lungi și triste fără sărbători. Astfel ...

 

Vasile Aaron - Anul cel mănos

... căpriori deșteptată     Însă cînd prinde de veste         Că ziua aproape este,     Prin glasul cel cu răbștire         Făcea la casnici de știre     Că din patul său cel moale         Fără preget să se scoale     Și așa fieștecare         Să s-apuce de lucrare.     Mirla, sturzul și ca ele         Alte cîte păsărele     Cearcă și dacă ... cuib îl așază         Privind împrejur cu pază,     Nu cumva să să ivească,         Unde vreau ele să nască     Peste noapte cu răcoare         Micuța privighetoare     Glăsuind face mai bine         Inimile ce dorm bine,     Face somnul greu, mai dulce         Face pe toți să să culce     Singură să priveghează         Și cînd dorm, ea să viează,     Țarca, cioara și oricîte         Decît ele mai urîte     Ciocul său cel noduros         Nu-l lasă fără folos     Clonțonește fieșcare         Și cîntă după-a sa stare.     Tu pupăză puturoasă,         Tu pasere ticăloasă !     Cu totul bine ... Văzîndu-să-n ciurdă iară         Înnoiește a sa pară     Nu mugește, ci răgnește         Ca leul cînd să pornește     De fîn zice că-i mai pasă,         Îl hrănește iarba grasă.     Părul i se înnoiește,         Cel vechi cade și nou crește,     Armăsarul uită pleava         Cînd paște la iarbă otava,     Așa-ți pare, cînd rînchează         Că părul din cap să-ți cază

 

Alexei Mateevici - Lumina cea de seară

... umbre ușurele, Și alte lumi vedem în depărtări, Uităm păcat și vrajbă — toate cele; Și luminați, zburăm-n acele țări, Cari sunt în zare, mai presus de stele, Spre Cel

 

George Coșbuc - Zece mai

... George Coşbuc - Zece mai Zece mai de George Coșbuc În ziua cea sfântă și mare La zece-ale lunii lui mai Se vede-o ciudat-arătare Pe-un deal de la Plevna, pe-un plai! Când zorile-ncep să s-arete Acolo-n tăcutele văi, Din ... ca-n jalnicul loc În ziua sălbatecei lupte Când bieții pieriseră-n foc. Fac roată, și-o rugă murmură Iar Valter și șonțu, și toți Mai-marii ce-n frunte căzură Stau jalnici acolo-ntre soți. Și stau cum stă omul ce-ascultă Și nici o mișcare nu fac; Așteaptă cu ... ieșiră, Spre scumpul pământ românesc Și-ascultă, căci tunul azi cântă Departe-n iubitul pământ, Puternic că-n ziua luptării, Dar alt fel de cântec, mai sfânt. Vi-e teamă că n-o să mai cânte, Că moartea vă fuse-nzadar Dar țara trăiește! Iar tunul Ce limpede-o spune și rar! Și-ascultă... iar țara-i departe, Sunt dealuri ...

 

Emil Gârleanu - Mai sus!

... Emil Gârleanu - Mai sus! Mai sus! de Emil Gârleanu S-a trezit ciocârlia în chemarea prepeliței: „Pitpalac!â€� Cerul abia se rumenise; picăturile de rouă încă nu ... scăpără. Cea dintâi rază străpunse văzduhul și se topi în ochiul ciocârliei. Niciodată darul acesta, trimis de către soare, nu umpluse sufletul păsării de o mai mare fericire. Căci și fericirea nu-și alege totdeauna clipa nimerită în care să-și verse prinosul. Scuturându-și penele, un tril de mulțumire izvorî ... ciocârliei. Apoi se dezlipi de țărână și, pâlpâind din aripi, se înălță. Aerul parcă se rumenise. Oglinda cerului poleia pământul. Încă o bătaie de aripi. Mai sus! Slab de tot i se părea ciocârliei că mai aude glasul pitpalacei. Înota în valuri străvezii; plutind pe ele, dete drumul ciripitului ei gâdilitor ca al unei grindine de mărgăritare. Dar raza care i ... topise în ochi o chema la ea, în înalt. În cântecul ei, pasărea îi spunea că vine. Încă o lovire de aripi, și-ncă una. Mai sus! Îmbătată, pasărea se asculta singură; pentru ea și pentru soare cânta. I se părea că tremurările cântecului ei umpleau bolta cerului. Vroia să se ...

 

Vasile Alecsandri - 1 Mai

... Vasile Alecsandri - 1 Mai 1 Mai de Vasile Alecsandri Acea zi mult frumoasă, cea zi de neuitare, Când pentru-ntâia oară amorul înfocat Ne-a strâns la sânu-i ... ea a fost hotarul trecutului amar! Ea se împodobise cu-al primăverii soare Și se-ngâna voioasă cu frumusețea ta, Dar tu-mi păreai mai dulce și mai încântătoare Decât chiar primăvara care ne încânta. O! cât erai atunce de albă și frumoasă, Când dorul tău, în ceruri zburând cu-al meu suspin ...

 

Petre Ispirescu - Cele douăsprezece fete de împărat și palatul cel fermecat

... să nu fie așa! El nu se uita nici în dreapta, nici în stânga, mergea cu vitele la pășune și treaba ieșea din mâna lui mai cu asupra decât din ale celorlalți argați. Nu știu ce făcea el, ce dregea, că vacile pe cari le păștea el erau mai frumoase decât ale celorlalți argați. Ele dădeau mai mult lapte decât cele ale altor argați, fiindcă pe unde le ducea el pășunea era mai cu gust și mai îndestulătoare. Pe unde călca piciorul lui se cunoștea, fiindcă și ierburile se înveseleau. Pasămite se născuse în ceas bun și era ursit să ajungă ceva ... Da pentru ce, băiete, să ieși de la mine? Au doară nu te mulțumești de simbria ce-ți dau? Au mâncare n-ai destulă? Ia, mai bine șezi la mine, și eu voi căta să­ți dau o fată bună din sat, cu nițică zestricică, să te mai ajut și eu cu ce m-o lăsa inima, să-ți faci și tu rost aici ca toți megiașii, nu mai hoinări prin a lume, ca să nu ajungi fără nici un căpătâi, ca vai de lume. - Ba, de mulțumit, sunt mulțumit de d ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CEA MAI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 397 pentru CEA MAI.

MAI

MAI ^4 s . m . invar . A cincea lună a anului , care urmează după aprilie ; florar . MAI ^3 , maiuri , s . n . ( Reg . ) Ficat . MAI ^2 , maiuri , s . n . Nume pentru diferite unelte sau părți de unelte în formă de ciocan ( de lemn ) , care servesc la bătut , îndesat , nivelat etc ... formarea gradului superlativ relativ ) Cel mai bun . II. ( Atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat ) În parte , puțin , oarecum , într - o oarecare măsură , întrucâtva . Copii și mai cuminți , și mai obraznici . Ploaia mai încetase . III. ( Exprimă ideea de aproximație ) Aproape ; aproximativ ; cam . Mai îmi vine a crede . IV. ( Înaintea unui verb ) 1. ( Arată că acțiunea verbului durează ) Și acum , în continuare , încă . Mai vine la noi . 2. ( Arată repetarea acțiunii verbului ) Din nou , încă o dată , iar . Poate să ne mai întâlnim . 3. ( Exprimă nedumerire ) Nu se știe ce s - a mai făcut . V. ( Arată că , pe lângă lucrurile cunoscute , intervine un element nou ) 1. ( În enumerări ) În afară de aceasta , în plus , pe deasupra . Avea casă ... ceva bani . 2. ( Corelativ ) Când . . . , când ; ba . . . , ba ; parte . . . , parte . Mai una , mai alta . VI. ( În propoziții și construcții exclamative , intensifică ideea din frază ) Ce mai zgomot , ce

 

CEL

CEL , CEA , cei , cele , adj . dem . ( antepus ) , art . , adj . , pron . dem . I. Adj . dem . ( antepus ) ( Pop . ) ( Arată că ființa sau lucrul desemnate de substantivul pe care ... căldare . II. Art . , adj . 1. ( Precedă un adjectiv care determină un substantiv articulat sau un substantiv nume de persoană , nearticulat ) Fruntea ta cea lată . Ștefan cel Mare . 2. ( Precedă un numeral ordinal sau cardinal ) Cele trei fete . Cel de - al treilea copac . 3. ( Urmat de " mai " formează superlativul relativ ) Cel mai bun . 4. ( Substantivează adjectivul pe care îl precedă ) Cel bogat . III. Pron . dem . 1. ( Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat , în spațiu sau timp , de vorbitor ) . Cel de dincolo . 2. Cel

 

CELĂLALT

... CÉLĂLALT , CEÁLALTĂ , ceilalți , celelalte , pron . dem . 1. Cel mai depărtat dintre amândoi , al doilea ; ălălalt , aialaltă . 2. ( La pl . ) Toți cei care sunt de față sau care pot fi luați în considerație , afară de ...

 

EXTREM

... EXTRÉM , - Ă , extremi , - e , adj . , subst . I. Adj . 1. Foarte mare , exagerat . 2. Foarte grav . 3. Așezat în punctul cel mai îndepărtat , la capăt , la vârf , la margine . 4. Care are cea mai mare sau cea mai mică dintre valorile pe care le poate avea o mărime . II. S . f . 1. Margine , limită , capăt ( foarte îndepărtat ) 2. Valoarea cea mai mare sau cea mai mică a unei mărimi . 3. Jucător care ocupă locul lateral cel mai înaintat din stânga sau din dreapta într - o echipă de fotbal , de handbal sau de hochei . III. ( Mat . ) 1. S . m . Primul și ultimul termen ...

 

SOLSTIȚIU

... SOLSTÍȚIU , solstiții , s . n . Fiecare dintre cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare înălțime față de ecuator ; datele calendaristice corespunzătoare acestor momente ( 21 iunie și 22 decembrie ) , marcând ziua cea mai lungă sau cea mai

 

SUPREM

... SUPRÉM , - Ă , supremi , - e , adj . Care există în cel mai înalt grad , care este cel mai bun , cel mai mare ; mai

 

CREIER

... CRÉIER , creieri , s . m . 1. Partea cea mai importantă a sistemului nervos central la animale , organ al gândirii și al conștiinței la om , situat în cutia craniană și compus din trunchiul ...

 

GREU

... etc . ) Care se suportă cu mari suferințe , cu mare greutate ; ( despre boli ) care aduce mari suferințe și se vindecă cu mare greutate sau nu se mai vindecă ; grav . IV. Adv . 1. Cu greutate ( mare ) , cu toată greutatea . S - a lăsat greu . 2. În mod dificil , anevoios , cu dificultate , cu ... Muncește greu . 3. Rău , grav , tare . E greu bolnavă . V. S . n . 1. Greutate , dificultate ; împrejurare dificilă ; impas . 2. Povară , sarcină ; p . ext . partea cea mai grea , cea mai dificilă a unei munci , a unei situații etc . 3. Partea mai

 

AMBITUS

... ÁMBITUS subst . Întindere a unei melodii , de la sunetul ei cel mai grav până la cel mai

 

BAS

... BAS , ( 1 ) s . n . , ( 2 ) bași , s . m . , ( 3 ) basuri , s . n . 1. S . n . sg . Registrul cel mai jos al vocii bărbătești ; sunetul cel mai grav al unui acord muzical . 2. S . m . Cântăreț a cărui voce se plasează în acest registru ; basist . 3. S . n . Instrument care ...

 

BENJAMIN

... BENJAMÍN s . m . ( Rar ) Cel mai mic copil al unei familii ; cel mai

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...